UNITĂŢI DE MASURĂ FOLOSITE IN NAVIGAŢIE

I. De lungime

amila marină (Mm) = lungimea arcului de un minut al meridianului Pământului, considerat ca o sferă, al cărui volum este egal cu volumul elipsoidului terestru. Mm a fost determinată cu formula: 1 M.m.=arc 1´ = 2ΠR/360° x 60′ /360°x60´=2×3,14×6.371.110/ 360 x 60 =1852,3m. Datorita formei pământului, lungimea arcului de meridian de un minut nu are peste tot aceeasi valoare, ci variaza între 1843 m la Ecuator şi 1861,6 m la poli. Marimea oficială a Mm a fost stabilită de catre Biroul Hidrografic Internaţional din Monaco în anul 1928 şi este considerată 1852 m, adică lungimea aproximativă a arcului de un minut de meridian la latitudinea de 45° (A nu se confunda cu mila terestră, care are valoarea de 1609,3 m).

b. Cablul (cbl) = a zecea parte din Mm (185,2 m) şi este considerat 185 m. Este folosit pentru exprimarea distanţei între nave şi în calculele pentru tragerile artileriei navale şi cele pentru lansarea rachetelor navale, a torpilelor şi a bombelor antisubmarine.

c. braţul (în engleză fathom) = 1/1000 din Mm = 1,82 m.

d. yardul= 1/2000 din Mm = 1/200 din cbl = 1/2 din braţ = 0,91 m. Este destinat exprimarii distantelor mici.

e.piciorul (în engleză foot) = a şasea parte dintr-un braţ, adica 0,304 m. Se foloseşte pentru exprimarea dimensiunilor navei (lungime, lăţime, înălţime, pescaj) şi a adâncimilor mici

f. ţolul (în engleză inch) = a douasprezecea parte dintr-un picior = 25,4 mm. Se foloseşte pentru exprimarea lungimilor foarte mici, dar mai ales pentru exprimarea calibrului instalaţiilor artileristice navale (exemplu: tun de 3 ţoli = calibrul 76,2 mm), sau a armamentului individual (exemplu: pistol calibrul 25 ;= 25% dintr-un ţol = 6,35 mm).

II. De viteză

a. Nodul (Nd) = unitate de masură a vitezei navelor sau a aviaţiei maritime egală cu 1 Mm/ora (sintagma folosită ades în mass-media de Nd/ora este evident greşită). Denumirea “nod” provine din practica navigaţiei la bordul corăbiilor, care în lipsa unui aparat consacrat (lochul de astăzi) lansau la pupa, un panou flotant lestat presupus stationar în apă, legal cu o saulă aflată la bord, având noduri practicate la distanţe egale între ele. Numărul nodurilor scurse prin palma corăbierului pe timpul deplasării corăbiei pe perioada golirii clepsidrei, reprezenta viteza corăbiei. Înnodarea saulei se efectua pe distanţe şi timpi cunoscute. Evident, metoda presupune serioase toleranţe.

b. Cablul pe minut (cbl/min) = unitate de masură folosită în tactica navală, în care schimbările de drum sunt foarte frecvente. Pentru rapiditatea calculelor, transformarea vitezei din noduri în cbl/min se face după formula: V (în cab/min) = V (în Nd)/6 Exemplu: V de 30 Nd = 30/6= 5 cab/min

III. Unghiulare

a. gradul sexagesimal = unghiul la centrul cercului împărţit în 360 de unităţi egale. Pornind de aici, stera terestră este împărţită de la Ecuator către Poli în 90° (determinând latitudinea nordică, respectiv sudică). În acelaşi mod, având ca punct de plecare meridianul Greenwich (0°) globul terestru este împărţit în 360 de astfel de unităţi, determinând longitudinea (0° -180° longitudine estică, 180° -360° longitudine vestică). În această manieră orice punct (poziţie a navei pe globul terestru) poate fi exprimat prin grade de latitudine şi longitudine, determinandu-i poziţia. Gradul este în acelaşi timp o modalitate de exprimare a drumului navei. Considerând orizontul circular, împărţit în 360° începând de la nord spre dreapta, până la direcţia nord o navă în marş se poate afla la un moment dat într-un drum cuprins între 0° şi 360°. Exemple: -drum 90° = nava se deplasează spre Est; -drum 180° = nava navigă spre Sud; -drum 315° = nava navigă spre Nord-West.

b. Cartul (a nu se confunda cu serviciul de 4 ore, schimb executat în ture de către personalul ce compune echipajul navei) = unitate de masură egală cu 11,25°, determinată prin împărţirea celor 360° ale orizontului în 32 de carturi egale, circular în jurul navei, pornind de la prova acesteia, către dreapta şi către stânga. Se permite astfel, determinarea poziţiei unui obiect pe mare (navă, barcă, avion,geamandura etc.) faţă de drumul navei proprii. Exemplu sintagma “geamandura la 4 carturi în tribord” =geamandura la 45° în dreapta sensului de deplasare a navei.

c. Ora: se considera orizontul împărţit exact ca un cadran de ceasornic, ora 0 sau 12 fiind considerată drumul navei. Dacă observatorul raportează: “hidroavion la ora 3″, sintagma trebuie interpretata: “hidroavion la 90° în dreapta sensu1ui de deplasare a navei. Este o unitate de masură care se foloseşte de către navele cu viteza mare şi de către aviaţia maritimă (vezi ceasul clasic).

d.Miimea: se consideră cele 360° ale orizontului împărţite în 1000 părţi egale. Este o unitate de măsură de mare precizie, folosită în reglajul tragerilor artileriei navale şi de coastă.

IV. De masă a. pfund (sau livră) = 453, 6 grame b. uncie = 28,35 grame (un pfund sau livră = 16 uncii) c. tona metrică = 1000 kg d. tona scurtă = 907, 18486 kg e: tona lungă = 1016, 047 kg Aceste unităţi de masură se folosesc în special la navele comerciale. Pentru a nu se pierde timp afectat calculelor, există la bord tabele de transformare întocmite din timp.

V. De capacitate ; a. galonul imperial = 4,548 litri b. galonul american = 3,785 litri c. galonul englezesc = 4,546 litri d. barilul = unitate de masura ce repreyintă greutatea petrolului din tancurile de combustibil. Având în vedere densitatea diferită a petrolului funcţie de statul exportator, situaţia se prezintă astfel :

Kg/baril Ţara
136,5 BAHREIN
128,5 INDONEZIA
133,5 IRAK
132,2 IRAN
136,6 KUWEIT
143,2 MEXIC
144,7 TRINIDAD
137,5 SUA
146 VENEZUELA
134,8 ARABIA SAUDITĂ

e. tona registru=unitate de măsură a volumului interior al unei nave comerciale egală cu 2,832 m³

VI. În meteorologia maritimă

  1. Presiunea atmosferică este măsurată în inci, milimetri coloană de mercur şi milibari. De regulă, navele noastre folosesc ca unitate de măsură a presiunii mm col. de mercur, mai rar milibarul. Având în vedere varietatea barometrelor existente la bordul navelor, există tabele de transformare a presiunii în unitatea dorită. Spre exemplificare, unei presiuni de 30 inci, îi corespund 762 mm col de mercur şi 1,015,9 milibari.
  1. Temperatura Pentru măsurarea acesteia se folosesc trei scări.
  • scara centigardă (Celsius) în care punctual de topire al gheţii este de 0°C, iar cel de fierbere al apei la presiunea de 760 mm este de 100°C;
  • sacra Fahrenheit folosită mai ales în SUA are punctual de topire al gheţii la 32°F, iar cel de fierbere al apei la 212°F.

Pentru transformări între cele două scări se folosesc formulele: T (în grade Fahrenheit) = 9/5 (T în grade C) + 32 T (în grade C) = 5/9 T (în grade Fahrenheit) -32 -scara Kelvin în care punctul de topire a gheţii = 273°K. Scara nu are valori negative. Pentru transformări se foloseşte formula: T°K = T°C + 273 Exemplu: 300°K = 27°C .

VII. Măsuri diverse exprimate în grade.

a. gradul mării: sistem de referinţă cuprins între 0 şi 9 grade ce reprezintă starea de agitaţie a marii. Astfel, gradul 0 înseamnă calm plat, iar gradul 9 înseamnă uragan sau tempestă. Gradele intermediare sunt descrise în scara Beufort.

b. grad de cârmă: numărul de grade sexagesimale cu care este deplasată cârma navei faţă de axul longitudinal al acesteia în dreapta sau în stânga, pentru a înlesni schimbările de drum. Pentru a nu se crea, confuzie între numărul gradelor de cârmă şi cele de drum, cele ale cârmei, au fost denumite “puncte”. De aici şi comanda dată timonierului: “Cârma 12 puncte stânga”

c. gradul de libertate: expresie folosită la bordul navelor care indică măsura stabilităţii unui obiect aflat la bord, faţă de mişcările longitudinale şi transversal ale navei. Un obiect cu un grad de libertate este stabilizat numai faţă de una din cele doua mişcări iar cel cu două grade de libertate, este stabilizat faţă de ambele mişcări ale navei. Stabilizarea se realizeaza prin sistemul mobil de montare a obiectului, astfel încât, datorita forţei de gravitate, obiectul rămâne plan în timp ce nava se mişcă longitudinal şi transversal pe valuri.